Cât om mă socot, duc pe frunte toţi spinii,
Şi crucea mi-o port, ca şi când aş zbura,
Căci omul e om cât mai are opinii,
Aceasta-i opinia mea.

Adrian Păunescu

vineri, 28 martie 2014

EvoLut

Renunţ de bunăvoie la tot ce-i material,
Nu-mi trebuie onoruri, nici avere,
Ma scutur de ţarâna şi zbor spre ideal,
Călit prin suferinţă şi durere.

Simt că în lumea asta nu îmi găsesc un rost,
Materia o văd cum se destramă,
Nu mai contează viaţa, iubirile ce-au fost...,
Azi nu mai am speranţe, azi nu-mi mai este teamă.

Îmi sfâşii învelişul de carne şi de os,
Îl lepăd, căci prea mult mi-a fost povară,
Mă-mbrac în chintesenţă de bun şi de frumos,
Lumină din lumină, mă nasc a doua oară.

miercuri, 26 martie 2014

Autodenunţ

Când mi-ai spus că nu mă mai iubeşti,
Ţi-am furat ura şi am închis-o în mine,
Ca să poţi iubi
Cum nu mă mai iubeai.

Când mi-ai spus că nu mă mai vrei,
Ţi-am furat frica şi am ascuns-o în mine,
Ca să poţi avea
Tot ce nu ai avut.

Când mi-ai spus că nu poţi să mai trăieşti,
Ţi-am furat demonii şi i-am ascuns în mine.
Acum poţi să trăieşti,
Să râzi,
Să iubeşti..

Ai grijă de ce e important
Şi cheamă-mă
Când mai ai ceva
De furat.

joi, 6 martie 2014

Dedor

Nu ştiu de ce mi-e dor aşa de tare
De ochii tăi, două scântei căprui,
De ce secunda fără tine doare
Şi de ce nu pot spune nimănui.

Nu îmi explic ce se petrece-n mine
De-mi bate inima mai tare când te văd.
De ce când nu-s cu tine e prăpăd?
De ce la pieptul tău îmi este bine?

Ce vrajă, ce descântec, ce putere,
Ai aruncat, zâmbind, asupra mea,
De simt că-s viu doar în prezenţa ta
Şi nu mai simt nici rău şi nici durere?

Pribeag

Asfalt se-ntinde înaintea mea,
Asfalt e-n urmă, mii şi mii de mile,
Deja măsor distanţa-n ani de zile,
În mii şi mii de licăriri de stea.

Averea mea e linia-ntreruptă
Care desparte dusul de venit,
Pas după pas mă-ndrept spre infinit
Şi fiecare oră e o luptă.

Sunt nicăieri şi pretutindeni sunt,
Ubicu şi inexistent de-o seamă,
În drumul meu trec vamă după vamă,
Pe apă, prin văzduh sau pe pământ.

Mă-ntreb dacă vre-odată voi avea
Un loc pe care să-l numesc "acasă",
Să dorm în pat şi să mănânc la masă...
Asfalt e-n urmă şi-naintea mea.